Life is about passions - Thank you for sharing mine! Colectia mea de Schumi caps

Printre ultimele sepci ale lui Michael Schumacher este una pe care sta brodat o zicere draga mie: "Life is about passions-Thank you for sharing mine!"
Pasiunea mea a inceput in anul 2000. Pasiunea pentru sepci pentru ca pasiunea pentru Formula 1 s-a nascut la inceputul anilor 90. Anul 1994 a fot primul urmarit cap-coada. A fost anul disparitiei lui Senna si anul in care am simtit ca Schumi este nedreptatit de catre FIA pentru ca Hill sa ia campionatul. Si totusi Schumi l-a luat! Pe atunci nu am remarcat exact sepcile. Pur si simplu nu le-am bagat in seama. Pe cand le-am remarcat aveau niste preturi care mie mi se pareau pur si simplu imposibile. Si mai era si chestiunea cu internetul care era Xnet noaptea dupa 12 si in weekend ca sa platesti un cent pe ora.
Dar sa luam cronologic povestea sepcilor.
Totul a inceput la Benetton pentru Schumi si asta e cea mai veche sapca a mea, din 1992 Cozoroc din piele, cumparata de pe ebay intr-o licitatie terminata seara tarziu. In lumea colectionarilor sapca asta se vinde de la 50 euro in sus. Eu am avut mai mult noroc :)
Imi lipseste prima sapca Dekra, verde. Da! Verde. Schumi a avut sapca verde cand era in Benettonul galben cu Camel ca si sponsor. Aceea a fost sapca verde! Nu am vazut una de vanzare niciodata.
Trebuie sa va spun un mic secret (cunoscut de cei pasionati) despre aceste sepci. Ele se impart in 2 mari categorii - sepcile pilotilor si sepcile fanilor. Diferentele? 2 mari si late: cozorocul e mai scurt la sepcile pilotilor (ca sa li se vada ochii in timpul interviurilor) si reclamele la tigari (interzise in unele tari si pe sepcile fanilor). Ale mele sunt 95% Fan caps. Cu cateva exceptii sublime.
Apoi au venit sepcile Dekra negre. Acestea sunt fooooarte rare, se liciteaza cu preturi incepand cu 30 euro si una in stare buna bate spre 100. Schumi le-a avut in 1994 si 1995 si sunt 4 in total. Una pentru fiecare an competitional si cate una pe an, editie speciala pentru a celebra titlul de campion.

Am sapca 2, 3 si 4, adica sapca de campion 94, sapca de an 95 si sapca de campion 95 (intr-o editie rara pe alb - deobicei sunt cu scris auriu). Ati ghicit: urmaresc orice licitatie pentru sapca 1 si 4 pe auriu. 

Schumi a descoperit gustul marketing-ului si a mai scos o serie de 4 editii personale pentru fani, adica fara logo de sponsori, doar cu logo-ul lui. Eu am una din ele, iar restul de 3 nu sunt o prioritate dar daca le gasesc la un pret accesibil vor fi ale mele. A se observa ca logo-ul nu era cel pe care il stiti din ziua de azi, ci prima versiune a acestuia. 

Au urmat sepcile rosii. Multe sepci rosii. 1996 - prima sapca la Ferrari. Nu a existat o sapca de campion, nu era cazul! Dar cu totii tinem minte prima victorie la Barcelona, pe ploaie, cu o masina net inferioara, cu start ratat si in pozitia a X-a in prima curba dar pe locul 1 dupa 11 tururi. Cu 8 cilindri din 10 functionand dupa jumatatea cursei. A fost victoria 20 pentru Schumi dar si mai dulce a fost victoria 22 - la Monza. 

Sapca din 1997 este disponibila in 2 variante. Semnatura de pe cozoroc poate fi mica (mai rara) sau mare - versiunea mai vanduta. Eu am doar versiunea cu semnatura mica. Aici a fost celebra coliziune cu Villeneuve de la Jerez. Schumacher avea pregatita sapca de campion insa nu stiu cum arata pentru ca zeci de mii de bucati au fost arse dupa ce Schumi a pierdut titlul in ultima etapa. 

Sapca din 1998 a fost si ea confectionata in 2 versiuni si este una din preferatele mele. Broderia este exceptionala si iesita din relief foarte mult. Din poze vedeti diferentele dintre cele 2 versiuni (le am pe ambele) - conturul alb in logo-ul si numele sponsorului. Pe atunci publicitatea la tigari (Marlboro) era acceptata in forma "child friendly". Aici vedeti ceva similar cu steagul poloniei. Era de fapt un logo stilizat. In plus in 1998 Schumi a scos o sapca care sa ii semene cu casca de concurs. Sapca de campion nu a existat, era epoca McLaren si Mikka Hakkinen. McLaren lua ultimul titlu la constructori pana in ziua de azi, Hakkinen lua primul titlu la piloti, Schumi era vicecampion. 

Sapca din 1999 are "scuturile" laterale din plastic! Inca cu reclama la Marlboro. A fost anul piciorului rupt la Silverstone pentru Schumi. Dar si primul titlu la constructori pentru Ferrari. O victorie mica insa pentru fanii Schumi. 2000 trebuia sa fie anul! Trebuia! 

Din 2000 se interzice cu totul orice aluzie la tigari si coincidenta era DEKRA se termina, Schumi inlocuind sponsorul cu Deutsche Vermögensberatung. Era si primul titlu pentru Schumi la Ferrari si astfel, pe langa sapca de an 2000, a venit si sapca de campion mondial. Ca o nota speciala, aceasta sapca de an 2000 a fost prima din colectie! Nu era o diferenta foarte mare intre cele 2, doar laurii si mentiunea Formula 1 World Champion 2000. Dar ce mare era de fapt diferenta!

Au urmat anii de glorie. Sapca de an 2001 (identica cu cea din 2000 dar cu laurii adaugati)  si sapca de campion 2001 - de data asta cu scris auriu si detalii de finete pe muchia cozorocului. Chiar si modul de imbinare al petecelor ce compuneau sapca era diferit. Dar a fost singura cu acest mod de imbinare. 

Anul 2002 aduce o noua sapca de an- i se zice Platinum writing datorita culorii fonturilor. Aceleasi detalii pe muchia cozorocului si pentru mine, prima sapca cu Autograf. Urmata bineinteles de sapca de campion 2002. Laurii devin rosii, fonturi aurii si apar stelutele. 4 la numar. Sapca asta are o poveste interesanta pentru ca Bernie Ecclestone i-a interzis lui Schumi sa o poarte pana la finalul sezonului desi titlul era adjudecat aproape de jumatatea sezonului. Rezultatul devenea oficial doar dupa ultima cursa...si i-a adus aminte de Jerez 1997, vicecampion dar fara puncte. Nu era cazul in 2002, cand Schumi a dominat pur si simplu campionatul, castigand campionatul in Franta dupa doar 11 curse (cel mai rapid castigat campionat). Anul 2002 a insemnat un loc 3 pentru Schumi in Malaysia si restul doar locuri 1 si 2! 

Vine si 2003 cu noua sapca si Schumi isi pune 5 stele pe sapca de an pentru a arata ca l-a egalat pe Fangio. Sapca de campion este insa ceva cu totul nou. Adidas se proclama "The brand with the 3 stripes" Schumi era "The champ with the 6 stripes". Au fost 3 sepci de campion. Una rosie cu 6 linii, una foarte rara neagra cu 6 linii si una pentru fani, fara logo-ul sponsorului. Popularitatea era mare si fanii cumparau, cumparau.  

Dupa 6 titluri, campionul cel mai titrat din Formula 1, sezonul 2004 vine cu o noua dominatie Schumi (2003 a fost mai greu). Sapca aceasta nu a fost la fel de cunoscuta ca precursoarele ei.Nici eu nu o consider deosebita, mai interesante erau prototipurile "scapate" pe piata, vandute acum cu peste 300 euro. Erau unicat doar! Sapca de campion era si ea lipsita de inspiratie, Schumi adaugand inca o linie si colorandu-le cu argintiu. Dar a fost sapca care am purtat-o cel mai mult si cu cea mai mare mandrie. Pe spate apare pentru prima data dragonul, noul talisman norocos gasit de Schumi

2005 este o sapca cu adevarat deosebita de precedentele ei. Schumi venea cu ceva nou si am reusit sa obtin chiar singura mea sapca de pilot (cu cozoroc mic si reclama la Marlboro). Sapca a facut parte din cele 32 de sepci alocate pentru Schumi pentru weekend-ul din US.  (de unde si logo-ul diferit pe cozoroc - Americanii nu prea stiau ce-i cu cele 7 linii) . Sirul de titluri s-a oprit insa aici. 

2006 a adus o sapca de pe care avea sa lipseasca celebrul 1. Asa ca au aparut steagurile Italiei si Germaniei. 

Finalul de 2006 aduce cu sine si sapca de retragere - Final Edition. A fost a doua cea mai purtata sapca de mine. Imi imaginam cum lumea citeste anii in care Schumi a devenit campion. Final edition si autograful lui Schumi decorau spatele sepcii.  Acum insa sapca asta nu inseamna decat o mare pacaleala. Imediat motivul. 

Asta pana in 2009 cand apare sapca Comeback! Schumi tradeaza rosul si se imbraca in argintiu. Aceasta serie de sepci am ezitat 3 ani sa o cumpar. Comeback a fost in 2 exemplare. Pe cozoroc scria Comeback sau erau 7 stele. Eu o am pe cea cu Comeback si urmaresc licitatiile pentru modelul 2. 

2010 a fost primul an la Mercedes, primul an in care imi era mila de Schumi si ma intrebam de ce s-a intors. Dar o colectie e o colectie si nu e completa fara acele elemente de care nu esti chiar mandru. Modelul 2010 a insemnat bye bye red si hello Silver...ma rog grey. 

Au fost 3 variante ale sepcii. 2 cu scris rosu si una finala cu scris alb (marketingul de la Merc a invins pana la urma Zer wil bi nored on aua caz and cheps! Prima varianta cu rosu si cu 3 si steagul Germaniei pe lateral a fost folosita de Schumi in primele teste. Apoi la lansare a avut numarul 3 in spate si steguletul a disparut. In final rosu a devenit alb in prima cursa din Australia. Too bad, imi placea cel mai mult prima varianta. Doar 80 de bucati au fost produse si eu am una :) 

Anul 2011 a fost dupa mine unul cu cea mai kitsch sapca purtata de Schumi. Staniolul de ciocolata chiar nu arata bine pe o sapca. Dar mi-a placut ideea inglobarii liniilor de pe casca in desenul sepcii. 

Dar 2011 insemnau si 20 de ani de la debutul lui Schumi in Formula 1. Si au fost 2 editii speciale. Prima in editie limitata, inseriata pe sapca. am numarul 1885 din 2020 bucati. Logo-ul brodat de pe spate face toti banii. 

A doua editie speciala este una old school care ne aduce aminte de sepcile negre Dekra. Are acelasi logo pe spate. 

2012 a fost ultima sapca de an pentru Schumi. Ultima in activitate that is:) Alba, curata, si thank god, reapare rosul! 

Acelasi desen a fost pastrat pentru inca o editie speciala, o sapca cu Platin Colour, pentru a marca cele 300 de mari premii disputate de Schumi. Where? Tot la Spa, ca o coincidenta interesanta. First GP, First win, First 20 years, 300th GP. 

Un fapt mai putin cunoscut este cum a aratat aripa fata a monopostului lui Schumi la cursa 300. Toate cursele erau mentionate, cu rosu cele castigate. 

La finalul sezonului Schumi a dat titlul acestei postari cu o noua editie speciala Brazil GP! 

Chiar si interiorul sepcii e interesant, toate recordurile fiind consemnate. 

2013 a adus insa o noua sapca. De consultant daca imi permiteti gluma :) 

Sunt insa perle in orice colectie. Acestea au fost sepcile duble, cu cozoroc si in fata si in spate. Ele au fost facute DOAR pentru piloti si mecanicii acestora. Au fost 2 ani in care s-a facut asa ceva, iar in unul din ei au fost mai multe variante pentru tari care permiteau sau nu publicitatea la tigari. Sepcile asta au fost purtate fie de piloti fie de mecanici si din fiecare exemplar au existat doar 92 de bucati. Iar una din ele a fost semnata de Schumi, unde altundeva decat ....la Spa Francorchamps in 2010. 

71 Sepci compun colectia mea. Unele sunt dubluri. Unele sunt mai noi, toate sunt legate de Schumi si Ferrari. Astept ca si actualii piloti sa ma faca sa le prezint colectia (am unicate si de la la Alonso si de la Kimi). 

Vor urma si alte sepci ! Tot rosii. 

Da procentu? Cat ii procentu

Traim intr-o lume a cifrelor si o lume care are o serie de valori ciudate. Aici, in locul de pe pamant unde ne ducem veacul suntem ghidati de spiritul negocierii. 

Pentru azi am doua povesti. Prima este cumva legata de ceea ce lucrez iar a doua tine de o experienta traita azi...si o lectie pentru mine! 

So, zilnic ma lovesc de preturi. Domeniul in care lucrez e unul foarte competitiv unde in ultimii ani accentul a inceput sa fie pus pe pret si nu pe calitate. Nu se mai cauta calitate ci doar cel mai bun pret. Chiar daca vii cu ceva mai calitativ comparativ cu ceea ce foloseste clientul tau, trebuie sa ii oferi un pret mai bun, egal sau in cel mai rau caz doar cu un pic mai mare comparativ cu pretul lui. In oricare din aceste situatii aud cuvantul magic: Discount! Da' discountu, cat imi dai ? Produsele pe care le promovez eu acum (direct pentru firma mama din Germania) erau distribuite inainte de alta firma (romaneasca). Orice business owner stie ca exista un procent magic de la care firma lui incepe sa isi recupereze cheltuielile. Cine cred ca te vei imbogati cumparand un cal cu 10 lei si vanzandu-l pe 11 se inseala amarnic. Asa vei falimenta. Statul ia o parte, angajatii mai iau o parte, spatiul pe care il ocupi iti mai ia o parte, cumpararea si transportul calului costa si ele. Si statistic vorbind daca il vinzi cu 13 -13,5 lei ti-ai cam scos cheltuielile. Ca sa si ramai cu ceva te-ai multumi cu 15 lei. Sau nu! 

Dar cum ajungi la acesti 15 lei ? Pui pretul de 15 lei si vinzi? Gresit in Romania! Pui pretul de 30 de lei si vinzi mai mult. Cum, va intrebati! Pei dai discount. Din 30 de lei iti las 20 % ca esti prietenul meu. Si ai vandut cu 24 lei. Daca negocierea e dura lasi si 40% si ajungi la 18 lei adica in continuare mai mult decat ti-ai propus. Acest model a fost practicat de mai toate firmele din Romania romantica a anilor 2000-2009. Inclusiv de firma mai sus mentionata. Acum insa exista un curent care dupa zeci de ani a inceput sa isi puna intrebarea: Da' ala daca-mi lasa mie 40% el cat castiga? Si cum capra vecinului e inca vie si trebuie sa moara s-au evidentiat 2 directii:

1. Nu mai dau discount si impun un pret mai mic pe piata (adica revin la acel 15,eventual 18 din care mai dau maxim 10%) 

2. Iau calul din china cu 3 lei in loc de 10, ajung la cheltuieli de 6 lei dar pot sa merg cu pretul mai jos de acei 15 lei. Ceea ce uita sa spuna este ca acest cal chinezesc mananca orez nu fan si nu trage pluguri ci doar risca. Analogiile le trageti singuri :) 

Va dati seama ce munca de lamurire trebuie sa duca un negustor mai obisnuit cu stilul vestic pentru a demonta mitul discountului de 40% ?

Si a doua poveste, un model de succes aplicat in strainatate dar nebagat in seama de mine. Tot merg in Austria pentru a schimba aerul si pentru a-mi face cumparaturile legate de garderoba la jumatate de pret fata de Romania. Si tot vad in Shopping City Sud acelasi magazin care vesnic se "inchide" in perioada reducerilor. Adica isi pune reclama in geam ca totul trebuie sa plece si ca inchid. De fapt ei inchid pentru a baga noua colectie. Dar stiti ce e culmea? De fiecare data acolo e cea mai mare aglomeratie si oamenii ies cu plasele pliiiiine! Ei bine azi m-am dus sa iau niste banane si un Cappy de Grapefruit la real-. Stiam ca se schimba in Auchan si am zis ca arunc un ochi si la ce reduceri au. In parcare pe primele 4 randuri nu gasesc loc. Imi fac cruce si intru in magazin. Pliiiin de lume. Cosuri peste tot. Anunturi cu procente magice peste tot. Si un alt tip de anunt care spunea ca anumite produse nu fac parte din sectiunea de reduceri. 

Toata lumea avea in cosuri topuri de hartie. Ma duc si eu dupa sirul de lume sub un panou mare cu -40%. Dar fac ceea ce putini fac. VERIFIC PRETUL. 18,49 lei pentru un top! -40% imi da 11.1 ron. Deci unde e reducerea? Atat costa un top in mod normal!  Wow cat tupeu ca tu sa iti faci reclama de inchidere de magazin dar sa umflii pretul pentru a vinde la pret normal! Dar guess what, peste jumatate din cosuri aveau cel putin un top de hartie in ele! Lectia de mai sus e in continuare valida 80-90% din populatie nu calculeaza pretul ci sunt vrajiti de discount! 

Apoi trec pe la electronice (nu erau cuprinse in reduceri) dar guess what...multe rafturi erau deja goale. La jucatii (necuprinse in poveste) aceeasi poveste. La oale si cratite...Da! Ati invatat deja...gol! Dar nu erau reduceri! Si atunci mi-am adus aminte de magazinul austriac care se inchide vesnic! Cand anunti reduceri finale lumea cumpara si ceea ce nu e redus. E impulsul momentului. Si functioneaza. Nu m-ar mira ca lectia care am invatat-o eu azi sa o fi invatat-o si altii. Deci asteptati-va la alte magazine "inchise" ! 

Si nu uitati: calculati pretul final nu va lasati vrajit de procente. Un top de hartie nu costa 18 lei ! 

Note 3 - telefonul care face din iphone un pistol cu...bile

Am cunoscut in viata nebuni dupa tot ce incepe cu i  si nebuni dupa tot ce este contra lui i.
Cand a aparut primul iphone si se aduceau din state pe sute de euro am zis ca a innebunit lupul...cum sa dai atatia bani pe un telefon. M-am tot intrebat pana cand am pus mana pe unul. Si le-am dat dreptate, iphone chiar era altceva.
Acum insa dupa aproape 3 ani de cand am abandonat vechiul nokia E50 am zis ca imi iau ceva de care sa am nevoie. Si am facut un pic de research, raspunsul fiind Samsung Galaxy Note 3.

Stiam de el inainte de a se lansa si am amanat investitia pentru un S4. (in continuare pretul pentru un iphone mi se parea ridicol pentru ce ofera telefonul). S-a lansat Note am inceput sa intreb in stanga si-n dreapta. Toti imi spuneau...e misto telefonul, e foarte misto da e mare rau frate. Ok e mare, dar mare inseamna excel care il poti vedea ok dintr-un email, inseamna videos de o calitate HD impresionanta, inseamna un procesor dat naibii de puternic si mai multi RAMi decat in unele laptopuri. Nu ma bag in cifre pentru ca nu are rost, sa spunem doar ca am facebook, chrome si 2 jocuri de racing in HD full screen (unul minimizat of course) si telefonul nu sacadeaza!
Apoi S-Pen. Acest instrument superb care te lasa sa scrii un nr de telefon pe ecran si pe care Note il recunoaste ca fiind numar de telefon oferindu-ti posibilitatea imediata de a-l memora in agenda. Before you ask...scriu ca un doctor dar Note imi intelege scrisul. Data viitoate o rog pe doctorita sa scrie reteta pe telefon.
Meniul de Android e destul de similar cu altele insa, vorba lui James Allison : the devil lies in the details. Citesti un email, telefonul iti detecteaza ochii si cand sesizeaza ca pupilele arata spre baza ecranului iti da scroll down la email. Nice or what ?
Imi placea ideea de swipe la iphone. Dar how about sa nu atingi ecranul ci sa faci gestul unui dirijor cu palma deasupra ecranului si pozele sa se miste stanga-dreapta!
Zilele trecute am facut o rezervare la un hotel din Passau pentru niste prieteni. A doua zi aveam memo in agenda "check in at Stadthotel Passau" si la vreme aveam si vremea pentru Passau. Totul pentru ca booking.com mi-a trimis pe email confirmarea rezervarii. The devil lies in the details.
Si ce daca e mare, oricum in marea majoritate a timpului vorbesc la casca. Si daca e mare inseamna ca degetele mele vor selecta o singura litera cand tastez ceva pe tastatura on screen. Si mai imi numara si pasii zilnic pentru a vedea daca merg destul pe jos in fiecare zi. Si ii mai face si Messi reclama. Mai jos varianta oficiala, lunga

La pornire am bagat doar username si password de la Samsung account (facut in prealabil pentru tableta) si in 3 minute am avut toate aplicatiile, salvarile, pozele si linkurile din tableta salvate in telefon. Ba chiar parolele si history din browserul chrome de pe laptop au fost sincronizate cu telefonul.
I love my Note 3 si in momentul de fata nu este un alt telefon pentru mine. Si in 27 Decembrie am mai luat un iphone un mana. De data asta efectul de wow a fost invers, Wow cate NU face iphone.
Iar ca instrument de productivitate, as pune Note 3 in manualul de vanzari al oricarei organizatii. Note 3 este un instrument estential in productivitatea individuala.
So in short here is what Note 3 is really all about:

Razboiul reclamelor auto. part II Mercedes vs Jaguar

acum cativa ani (mama ce vechi e blogul asta) scriam despre razboiul reclamelor dintre audi si bmw .
acum a aparut un nou razboi tot in USA (unde genul asta de publicitate este legala). Protagonisti sunt Mercedes Benz si Jaguar.
In septembrie Mercedes Benz venea cu o reclama iesita din tiparele obisnuite pentru a evidentia calitatea rularii cu sistemul Body control:


2 luni le-a luat lui Jaguar USA pentru a veni cu o replica:


2 zile le-a luat celor de la Mercedes pentru a veni cu o replica, ce-i drept doar pe facebook si nu video:

De aceasta data am print razboiul "din fasa". Asteptam raspunsul Jaguar sau intrarea in scena a lui Audi sau BMW de ce nu ? Waiting for next episodes! 

putrezit

cu p mic...dar dur.
te nasti...mami si tati tau tocmai au dat cateva sute de euro la doctor, inca una la anestezist iar tati da cate 5 lei la portar de fiecare data cand vine sa te vada. Si asistentele primesc...dar de la mami.
Merge tati si te inscrie la primarie, te declara. In secunda doi ai devenit inca o cifra la intretinere. Administratorul de abia asteapta. Peste 2 luni vine o mare petrecere. Meniuri, cantareti, baloane, torturi....50 pe factura restul la negru, 100 euro la deejay, restul pe oficial ca nu ne cunoastem. La final caruciorul iti este invadat de plicuri...multe plicuri. Ei vor deveni (ma rog ce ramane din ei) primul tau cont in banca. Pe care mami si tati l-au ales cu mare grija ca nu cumva comisionul de administrare lunar sa nu fie mai mare ca dobanda acumulata. Dupa multe oferte au ramas viabile sub 5! Caci si banca e un fel de administrator...nu ii pasa ca esti mic, dragut si neajutorat.
Apoi mergi intr-un loc cu multi copii, cu oameni imbracati in alb care iti fac un puf in manuta sau fundulet. La final, de parca durerea pricinuita nu e de ajuns, mami si tati mai dau un pachet patrat...sau inca un plic. Unii prieteni au o tanti in alb care vine acasa, ca sa nu mai iesi tu afara...ca e frig. Dar si tanti asta primeste ceva la final.
Anii trec, tati isi face abonament la farmacie, o parte buna din venitul lui va merge catre diverse fiole sau sticlute. La primul tau anisor, din nou petrecere. Se repeta faza cu prima petrecere. Iar plicuri.
  Apoi vine vremea gradinitei. Mami si tati cauta ce e mai bun pe piata. Daca esti in oras mare si aglomerat (vezi Bucuresti) iar apar plicurile. Pentru ce? Ca tu sa ramai singur printre straini, 5 zile din 7 si sa plangi neincetat, incercat de un puternic sentiment de parasire. Intre timp tati se imprieteneste cu farmacistele. Deja ii stiu si codul pin de la card si numarul de telefon. Doar opreste la farmacie si medicamentele sunt deja pregatite! Pana te dezmeticesti si nu mai plangi la Gradi vin diversi mosi. Mos Nicolae, Mos Craciun. Mami si tati iar dau plicuri si bani.
Anii fericiti trec repede si te pregatesti de scoala. Tu ai invatat sa numeri de la 1 la 10 dar incepi scoala cu clasa zero. Logic nu? Scaunele desi noi sunt reci si incomode. Bancile sunt deja rupte desi nu au decat un an vechime imi spune tati. Dar iar cautam ce e mai bun. Iar apar plicurile. Pentru ca sa inveti ceva ce ai facut la gradi deja de nenumarate ori si sa inveti alfabetul. Da, acelasi care ai inceput sa il inveti cu bunicile inca de la 3 ani. Dar acum ai 6. Si il inveti din nou. Aceleasi bastonase, aceleasi litere, aceleasi cifre.
Ajungi la scoala adevarata. Dupa ore ii vezi pe mami si tati la sedinte cu parintii in timp ce tu bati un fotbal in curte. Iar dau bani. Porti o uniforma care e urata si materialul de mananca pe piele. Dar a costat mai mult decat costumul de nunta al lui tati, iti spune mami. Asa ca o porti. Dupa 3 luni se mai lasa si incepi sa simti ca sunt haine de fapt.
Prin clasa a IV-a incepi se te tranformi intr-un geniu. Ai 2 profesori de matematica desi tu inca nu cunosti notiunea de profesor. Dar le dai un plic dupa fiecare ora in particular. Cunosti deja 2 limbi straine si nu mai ai idee ce inseamna maidanul pe care ti-l aduci aminte doar din povestirile lui mami si tati. mai bagi un candy crush pe noul S7 ca deh...colegii au deja aifon 12S. Plicurile apar din nou si ajungi in clasa a V-a.
Aici incep alte materii, alte ore in particular, alte plicuri. Plicurile devin tot mai groase pentru ca nici un om normal nu face fata la asa bombardament informatic. Problemele de matematica pentru tati sunt deja prea mult in momentul incare sunt mai multe litere decat cifre in probleme.
Si ajungi sa iei si bacul, plicurile sunt mai asunse acum. Ajungi la facultate cu alte plicuri, ca sa dai de niste profesori carora le e frica sa le iei locul peste cativa ani. Asa ca iti predau din carti din 1992 de la Bibliotheque nu stiu cum ca e lipit un abtibild peste stampila. Termini si faculta, mai mult cu chefuri si distractie decat cu cunostiinte.
Si cauti sa te angajezi. Acum dai tu plicul...mai in stanga mai in dreapta. Daca ai norocul sa ajungi in multinationala condusa de un manager strain mai inveti ceva. Daca nu...atunci trebuie sa dai din coate ca sa obtii ceva. Primii 5 ani merge ca ai impuls de tineret. Dupa 5 ani iti dai seama ce bine ar fi fost sa te angajezi intr-o multinationala cu management strain. In 5 ani ai progresat de la un salariu de 800 la unul de 1300.
Vrei sa traiesti pe picioarele tale, ai o prietena. Stati in chirie si dati 600 din cei 1300 ron numai pe chirie. in lunile de iarna intretinerea ajunge si la 700 ron. Mananci pe la mami si tati in continuare. Dai plicuri la doctori, politsti, administrator, primarii si in alte locuri doar ca sa te bage cineva in seama...daca ai dat cu trebuie plicul.
 iti iei un golf 3 din acelasi an in care te-ai nascut tu. mergi cuminte pe banda 1 ca nu ai pretentii si figuri cand un gipan iti taie calea, franand brusc in fata ta si "stricandu-se" pe avarii pe dreapta. Franezi, semnalizezi si ajungi in drept cu el tocmai cand prietena se dadea jos si inchidea usa. Fara sa semnalizeze bolidul accelereaza din nou si iti mai taie o data fata ca vireaza la stanga....fara sa semnalizeze. Nervos te prinde radarul ascuns dupa un copac cu 63 km/h si iei amenda pentru ca nu ai plic pregatit la tine si nici nu ai un nume celebru. Iti bagi picioarele si vrei sa pleci la munca in strainatate. Uitandu-te peste harta europei vezi doar lacate la accesul la munca. Asa ca desi ai facultate te duci sa pui faianta in Anglia. Esti tot roman indiferent ce ai face. Asa ca la un moment dat te intorci, cu ceva bani. Dai avans la un apartament impreuna cu prietena, iar restul il luati in rate la 30 ani devenind sclavii bancii pentru inca 30 de ani.
Te angajezi ca stii ce sa cauti. Nu te mai mirca cand seful iti spune ca devizul lucrarii la autostrada Sibiu - Pitesti (da, nici atunci nu va fi gata)  trebuie sa fie mai mare de 12 ori fata de costuri. Stai si nu dormi noptile ca sa termini la timp, seful te ia la licitatie ca sa inveti ceva. Se da un plic gros, cel mai gros din cate ai vazut. Noptile tale pierdute din dosar sunt aruncate in dulap undeva si proiectul e aprobat. Va arata bine in CV-ul tau macar! Te intrebi de ce nu ai dat la calculatoare la faculta! Acum erai bine mersi in america lucrand la google. Dar taci si mergi mai departe. Ajungi trist acasa si prietena iti spune ca vei avea un urmas.
Faci o nunta dupa acelasi tipar ca si prima petrecere. Dar de 3 ori mai mare. Si te rogi la final ca plicurile stranse sa iti ajunga sa platesti tot. Daca nu, mai faci un credit la banca :)
Vine si kinderul, si incepi si citesti postarea de mai sus.
Dar viata ta continua, ajungi sa te multumesti cu un salariu care sa iti plateasca rata, intretinerea si sa pui pe masa un salam. Ajungi tot mai des pe la medic si plicul deja se lipeste de mana ta ca un magnet. Conduci acelasi golf pe care ai fost destul de curajos sa ti-l iei. Dai plicul sa treaca itp-ul si iti e frica sa mergi cu mai mult de 70 ca nu cumva sa nu zboare ceva de pe el.
Vrei, nu vrei, ajungi la prima vizita mai lunga in spital. iti platesti toate medicamentele desi o viata intreaga ai contribuit la sistemul de sanatate. Te intrebi de ce ai dat bani ? Iesi la pensie si daca va fi din 4 cifre e ok, noroc ca ai terminat cu ratele. Intre timp plicurile copiiilor au fost date tot din venitul tau. In spital medicul nu iti mai prescrie nici medicamente fara adeverinta de la anaf. Si mori...moment in care copiii vor da plicurile ca sa primesti un petec de pamant unde sa dormi pentru totdeauna. Si ca un popa sa iti cante ceva in timp ce cantorul palmeaza ce a ramas din vin iar ala cu steagul iti intreaba copiii la ce restaurant se tine pomana.

Nu sunt deprimat...doar realist. Acum cateva zile ma apostrofa cineva pe facebook pentru ca pun poze cu bizonii din trafic...ca oricum nu schimb eu ceva. Si atunci ce facem? Zambim fals in continuare? Postam pe blog doar lucruri pozitive ca angajatorii sa ne vaneze optimismul si buna dispozitie? Sau putem incerca sa facem ceva. Vreau ca Sebi sa stie ce e aia o minge, vreau sa il invat Engleza distrandu-ma cu el. Vreau sa nu il stresez cu 3 profi de mate si meditatii in 5 zile din 7. Vreau ca eu sa fiu apreciat pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce vrea seful meu sa fiu. Zambind fals nu facem altceva decat sa continuam acest sistem putred. Refuz sa dau spaga pentru job, refuz sa ma las umilit in trafic, refuz sa intru in gramada! Merg pe banda 1 si lasa-ma sa merg acolo ca un non-smecher. Fac poze cu bizonii si spun lucrurile realist. Dar unde trebuie sa inceapa schimbarea daca noi si copiii nostri nu vad decat plicuri si exemple negative toata viata. Ei ce vor face cand vor creste ? Se vor adapta, nu ? 

Prea multa tehnologie ? Reclame prea smechere ?

Mi-am luat Note 3 si m-am pus sa imi instalez sistemul. Unde-s vremurile alea de asteptai sa ti se inregistreze cartela in retea? Acum setari de net, mail, dropbox, vpn, samsung acount, alea alea
Cica ma intreaba telefonul daca am cont pe samsung, zic Da, de la tableta. in secunda urmatoare aveam toate pozele de pe tableta, contacte inclusiv aplicatii instalate! Mai mult, ma loghez pe linkedin si facebook si deschid contactele. Cine si-a bagat nr de telefon in facebook sau linkedin poate fi sunat de mine :) Cat despre mailuri, la fel! Daca asta imi face samsung pe fata, oare cate face fara sa stiu eu ?
Dar de la altceva am plecat in scrierea asta, de la noile reclame British Airways. Toata lumea ignora reclamele de pe strada, ma rog 90% anyway. De fluturasi nu mai zic. Pe net exista tot felul de filtre ca sa iti inchida pop up si flashuri din reclame. Dar odata intrati in era digitala si reclamele s-au schimbat.
Se da:
- panou publicitar LED de mare dimensiune legat la GPS si net
- companie aeriana cu sute de zboruri zilnic peste aceste panouri
- se leaga panoul cu avionul ce trece deasupra lui (nu fix deasupra, la cateva sute de metri deasupra) si acesta da informatii de unde vine avionul (sa zicem tenerife), cate grade sunt acolo (sa zicem vreo 30) si care e cel mai ieftin zbor inspre acolo.

Nu stiu neaparat cat de mare e efectul de publicitate al rutelor si cat ajuta asta la cresterea vanzarilor insa ca efect de WOW toate mediile de marketing povestesc despre British Airways de 4 zile incoace. Si din zecile de mii care citesc articolul cateva sute tot intra sa vada ce oferte are BA. Si eu tocmai am scris a III-a oara numele de British Airways (4 cu asta cu tot).
Deocamdata sunt amplasate 2 astfel de panouri, unul in Piccadilly Circus si una pe autostrada ce leaga zona Chiswick de Heathrow - casa British Airways (cinci :)  ) Ca sa fie totul complet avem si deja celebrul hashtag #lookup.  Iar pentru planespotters e mana cereasca, fac poze si stiu exact ce avion au prins in cadru. 'shto, nu-i asa?

Uneori daca faci ceva crazy e de ajuns pentru a ajunge pe buzele tuturor. Si inainte sa intrebati, nu-nu ma plimb gol pusca maine prin centru ca sa fiu pe buzele tuturor!