ei bine, pentru mine amintiri multe sunt aduse si de melodii.
Primul film pe care l-am avut pe caseta video a fost TopGun, si cred ca am vazut filmul de cel putin 30 de ori.
De acolo...Berlin, Take my breath away!
Apoi o alta caseta era cea cu Roxette, oficiala, adica originala. La orice ora stiu cuvintele de la "c'mon join the joyride" - Roxette, Joyride! Mama mama cat mai dansam singur acasa pe melodia asta inainte de a pleca la scoala, eram de dupamasa!
si voi tine minte toata viata scena aceea de concert.
Au venit vremuri mai rebele, muzica mai serioasa cica
Bryan Adams. Si la "the only thing that looks good on me" ii stiu versurile. Un bun prieten de-al meu, Alex Titeu, plecase for good in Canada si am intrat intr-o semidepresie. Ascultam melodia asta la casti, seara pana noaptea in bucatarie, caci acolo imi faceam temele. Dani se culca si doar masa din bucatarie era ok. Caldura, no TV, pe atunci nici nu stiam ce e aia internet.
Au venit si primele "romante" si eu eram singurul nebun care stia de formatia asta:
SavageGarden...si acum ascult cu mare placere. Dar nu rasuflata "to the moon and back" ci affirmation ,crash and burn, trully madly deeply sau two beds and a coffee machine...toate pentru versurile sublime. Aveam caseta originala si am invatat si aici, fara sa vreau toate versurile.
Si expresia care ma caracterizeaza:
I believe in karma: what you give is what you get returned! Ascultati cu atentie, sunt multe adevaruri in "affirmation"
Savage Garden a fost perioada de tranzitie spre vest, inca ascultam savage garden cand am plecat pentru 3 ani in UK. Acolo, pe celebrul Radio1 (pe care si acum il prefer online inainte oricarui alt radio) ma loveam de: Modjo Lady
si typically bri-ish accent Sopfie ellis baxtor - Murder on the dancefloor (atentie se pronunta dans nu dens :)
Ce vremuri, traiam din bursa si erau atatea tentatii. Serile de iesit in oras si baut lager si nu beer, de mancat Döner facut de libanezi, de soferi de taxi pakistanezi. De imitat accente englezesti ale diferitilor indieni. Poate perioada care imi aduce cele mai multe melancolii este perioada de la Blundell's School din Devon. Acolo am vazut de ce condusul pe stanga e cel corect, de ce e normal ca apa calda si cea rece sa vina din 2 robineti diferiti, de ce autobuzele doubledecker sunt de 1000 de ori mai bune ca si cele articulate, acolo am invat sa fac 3 tipuri de nod la cravata, sa vorbesc in public, sa nu imi fie frica sa socializez, sa ma gospodaresc, sa gatesc....sa mai continui? Anglia m-a schimbat si si-a pus amprenta si asupra gusturilor muzicale.
Oasis -wonderwall
Din 2003 am inceput sa am bani de albume si nu doar single-uri. Si primul album a fost Enya- Paint the Sky with stars...un fel de best of...care si azi imi starneste emotii.
Era toamna 2002 si eu ii faceam o surpriza tatalui meu aflat la cules de struguri in Germania: ma urcam intr-o namila de avion a Lufthansa...Airbus A300 si faceam zborul London Heathrow - Frankfurt. 19 ani si schimbam companiile aviatice, avioanele si 2 din cele mai aglomerate aeroporturi din lume. Ce vremuri...apuse. Ziceam airbus A300 pentru ca e singurul avion din flota moderna Lufthansa care nu mai e, a fost inlocuit. Albumul Enya l-am luat din Heathrow, si cam toate melodiile de pe acel album imi aduc in fara imaginea botului de avion parcat spre terminal si de emotia mea...oare ce tren iau din frankfurt spre bingen budesheim, oare voi sti atata germana cat sa imi cumpar bilet? am ajuns cu bine si emotia revederii a fost...WOW.Asta dupa singura aterizare ratata din viata mea. Vant lateral puternic din dreapta pe aterizare si aripa stanga aproape atinge pamantul, nasul sus brusc si aterizare ratata...a doua oara a fost mai bine! Totul in avion de 250 de locuri.
Dupa enya au venit si altele
Massive attack- teardrop
Groove Armada- at the river
Parca de atunci...pauza. nu mai retin un cantec, un cantaret, nimic. toate cancanistele, toate "vedetele" nu fac decat galagie.
Mai citesc cate un blog al unor prieteni si se plang de aceleasi lucruri, ne vrem vremurile inapoi, vremurile cand plecam de acasa cu cheia la gat. vremurile cand jucam sopron si ne uitam la captain planet. Ma uit la Sebi si vad ca CNP-ul lui incepe cu 5 si anul nasterii cu 20...wow, noi cei cu 19 in fata oare chiar suntem asa...incepem sa fim ca si parintii nostri si sa spunem: " nu se mai fac lucrurile cum se faceau odata! "
Raspunsul este DA!
Din comentariile melodiilor parca reiese o stare de spirit!
so much memories
The good old days.....when things really mattered. Goodbye 80's, you will be missed forever. RIP 80's. I miss you.
Too bad there arent songs like this anymore(well the 90's songs). They're all being covered up by sex, drugs or other types of music that don't really have meanings anymore. RIP 90's hopefully you will come back SOON
I burned this CD, what nice memories bring me back this song... early summer, nice ladies at the beach and parties all the time, now I am a piece of shit aged 30... Fuck life sucks
Im 16, I remeber listerning to this as a kid, I used to listern to it before i whent to sleep... Life was soo simple back then dreaming of far away places and rainfroests Music back then was soo much better than the shit today, I miss being a kid listerning to this :'( I will never forget Enya!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu