mai demult ma uitam la colegii mei si ma comparam cu ei. fata de care sunt mai bun, care e mai bun decat mine ? si incercam sa fac ceva pentru a-i ajunge. dar unii stiau sa cante la pian sau sa faca ceva deosebit, si eu ma enervam cumplit ca nu pot face ce fac si ei.
in studentie am fost prin aiesec si ma uitam ce greu e sa faci un proiect. stress, multe idei, multe capete, multa munca. nu puteam sa fac asa ceva. 3 luni mai tarziu organizam primul proiect. si ii admiram pe vicepresedinti cum ei reuseau sa faca foarte multe. desigur ca era dificil la inceput dar dupa un an se pricepeau si stiau mai multe ca mine. ba chiar faceau mai multe. eeh, asta nu am facut. insa tind sa regret.
am ajuns sa lucrez. la inceput intr-o echipa si a fost bine, apoi am organizat o expozitie, cu ajutor bineinteles. acum sunt responsabil de munca a inca 2 persoane si coordonez departamentul.
Si comparam situatia de acum cu cea de acum un an, 2 ani, 3 ani. Ce pot sa zic ? Ca acum 3 ani as fi zis ca nu sunt capabil sa fac ceea ce fac acum. Omul are niste capacitati de neimaginat si are un mod incredibil de rapid de a asimila totul. Si tocmai de aceea tind sa cred ca e stupid sa ceri pentru un post entry level experienta. Cred ca ar trebui sa ne uitam mai degraba la persoana, nu la experienta acestei persoane.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu